domingo, 1 de junio de 2014

SENTIYO



Si’ya/ nee: Amar


                                       Jobi: amistad

U̸mbu̸/U̸bi: Odio 

                                       Mbii: Envidia

Na mbii: Envidioso 


                                        Ma̸ja̸: Alegre 

Ts’is’iya: Cariño 

                                       Juejme: Triste, tristeza

Nze̸ñi: Lastimar 

                            
                                       U̷d'u̸: Enojar, Rencor. 


S'oku̸: Culpar 

                                           Mbekuee: Furioso

Kuee: Coraje

                                           Su̱u̱/ Zu̱u̱: Miedo, Temor

Nepe: Deseo

                                          Chala tee: Valor

Jñankjimi / Tjee: Fe

                                          Xinxh’i ñii: Locura 

sábado, 17 de mayo de 2014

plantas part.2


JMICHA
(imagen)
PJIÑO ÑECHE
(Hierbas medicinales)
MBARA PJE NGE YO PJIÑO ÑECHE
(Uso de hierbas medicinales)


Lota
Ruda

Ngeje mbara jogu̸ zu̸nu̸ tso̱'o̱, nra̱jma, tsjo̱s'u̸, niji s’ate, u̸pjeme
Es para mal de ojo, dolor de oído, diarrea, dolor de estómago

Nrakojnu̸
Malva
Ngeje mbara purga
Provoca ir al baño a cada rato.


Toroji
Toronjil
Ngeje mbara jogu̸  kjijñi na punkju̸ s’ate
Sirve para regular la tensión nerviosa como el insomnio


Ts’ib’idyi
Diente de león
Ngeje mbara jogu̸ jeb’i nze’e, nzijeme ñe in tsjurga
Es un gran depurador del hígado 


Ts’it r’oxb’idyi
Hierba de sapo.

Ngeje mbara jogu̸ ne kolesterol kja in zero
Ayuda a reducir el colesterol


Tr’oxb’idyi
Espina blanca
Ngeje mbara jogu̸ nzijeme kja mu̸b’u̸ 
Su uso es para el corazón


Xapedyi
Guayaba
Ngeje mbara jogu̸ n’iji, u̸pjeme, paja, trjeje.
Es para dolores de cabeza, estomago, fiebre gripa.


Xi’sonu̸
Ojo de aguacate.
Ngeje mbara jogu̸ chu̸gu̸ ñiste, diabeti.
Es para la caída del pelo y diabetes


To’o
Zoapatle
Ngeje mbara jogu̸ kjapu̸ra muxtr’i zaku̸
Agilizar el parto


Jmipji
Estafiate.
Ngeje mbara pes’i yo xuntr’i ba’a
Sirve para que las mujeres tengan leche.


La̸nkji
Frijol silvestre.
Ngeje mbara purga
Provoca ir al baño.


Nra̸ngoroxo
Flor de cempasúchil
Ngeje mbara jogu̸ paja
Sirve para la calentura.


Xu̸mu̸dyo
Epazote de perro

Ngeje mbara jogu̸ ma’a u̸pjeme
Sirve para problemas estomacales.


Karisillo
Caricillo
Ngeje mbara jogu̸ dya b’ob’u̸ tsji’i po’o reño
Sirve para problemas del riñón


Chikalota
Espina de polvo blanco
Dye’e mbara jogu̸ chu̸nu̸ ñiste.
Es para la caída del cabello








Dyu̸nrese
Raíz de capulín








Dyumbokjiñi
Raíz de nopal



Dyupedyi
Raíz de tejocote
Ngeje mbara dya ra kjins’i ne azka
Baja la glucosa


Tr’abidyi
Espina de burro
Ngeje mbara ne alupesia
Es para la alopecia


Medye
Siempre viva
Ngeje mbara jogu̸ weche
Sirve para los problemas de los ojos.


Ba̸tru 
Calabacilla
Ngeje mbara purga
Provoca ir al  baño


Satrjo
Sana noche
Ngeje mbara jogu̸ kaspa
Previene la caspa


Dyecho
Jara
Ngeje mbara mbara pes’i yo xuntr’i ba’a
Es para que las mujeres tengan leche



Lulupedyi
Fruta de tejocote
Ngeje mbara jogu̸ jeje
Es para la fiebre


Xipedyi
Hoja de tejocote
Ngeje mbara jogu̸ kaspa
Es para la caspa